Caracterul Distinctiv Dobândit prin Utilizare

Pentru ca o marcă să beneficieze de protecția legală, aceasta trebuie să aibă un caracter distinctiv. Caracterul distinctiv înseamnă că marca este capabilă să deosebească produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi. În general, această trăsătură trebuie să fie prezentă de la momentul înregistrării mărcii. Cu toate acestea, există și o altă modalitate prin care o marcă poate dobândi protecția legală, chiar dacă la început nu prezintă un caracter distinctiv suficient: dobândirea caracterului distinctiv prin utilizare.

Definiția Caracterului Distinctiv Dobândit prin Utilizare

Conform legislației din România, în special Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, o marcă poate dobândi caracter distinctiv prin utilizare dacă, deși inițial nu avea această calitate (de exemplu, era descriptivă sau banală), prin utilizare pe piață a devenit asociată în percepția publicului cu un anumit produs sau serviciu.

Această prevedere se bazează pe articolul 5 alineatul 2 din Legea nr. 84/1998, care prevede că o marcă lipsită de caracter distinctiv poate fi înregistrată dacă solicitantul poate demonstra că, înainte de data cererii de înregistrare, marca a dobândit caracter distinctiv în urma utilizării sale.

Exigențe Juridice

Pentru a demonstra că o marcă a dobândit caracter distinctiv prin utilizare, titularul trebuie să furnizeze dovezi concludente și suficient de ample care să ateste că publicul relevant percepe marca ca o indicație a originii produselor sau serviciilor unei anumite entități economice. Printre dovezile acceptabile se numără:

1. Durata și amploarea utilizării mărcii: O marcă trebuie să fie folosită pe piață o perioadă semnificativă de timp și într-o manieră constantă. De asemenea, este important ca utilizarea să fie la scară largă sau să vizeze un segment relevant din piață.
2. Campaniile de promovare: Publicitatea și campaniile de marketing sunt factori esențiali în demonstrarea dobândirii caracterului distinctiv. Este necesară prezentarea dovezilor care să arate că publicitatea a condus la o asociere clară între marcă și produsele sau serviciile oferite.
3. Sondaje de opinie: Sondajele pot furniza date cu privire la percepția consumatorilor. Acestea pot demonstra că un procent semnificativ din publicul relevant asociază marca cu anumite produse sau servicii.
4. Date economice: Volumul de vânzări și cota de piață pot constitui, de asemenea, dovezi puternice în sprijinul ideii că marca a dobândit caracter distinctiv.

Jurisprudență Națională și Europeană

Instanțele din România au abordat în repetate rânduri chestiunea caracterului distinctiv dobândit prin utilizare. În aceste cazuri, sarcina probei cade pe solicitantul mărcii, care trebuie să dovedească fără echivoc că marca și-a câștigat recunoașterea prin utilizare. În plus, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) influențează și interpretările din România. De exemplu, în decizii precum Windsurfing Chiemsee (C-108/97 și C-109/97), CJUE a stabilit că, pentru a dovedi dobândirea caracterului distinctiv, este esențial să se evalueze impactul utilizării mărcii asupra consumatorilor.

Contextul Practic

În practică, caracterul distinctiv dobândit prin utilizare este un mecanism frecvent invocat atunci când o marcă întâmpină dificultăți în obținerea protecției legale din cauza naturii descriptive sau neobișnuite a semnului inițial. Mărcile precum denumirile geografice, cuvintele comune sau formele neobișnuite pot, de-a lungul timpului, să dobândească această recunoaștere și protecție prin utilizare intensă.

Cu toate acestea, procesul de a demonstra dobândirea caracterului distinctiv este unul complex și necesită o documentație extinsă și convingătoare. Este esențial ca titularul mărcii să fie bine pregătit pentru a furniza dovezi solide privind notorietatea mărcii în rândul publicului relevant.

Concluzie

Caracterul distinctiv dobândit prin utilizare este o instituție importantă în cadrul legislației privind mărcile din România, oferind o oportunitate de protecție legală și mărcilor care, la momentul inițial, nu îndeplineau criteriile de distinctivitate. Prin utilizare constantă, campanii de marketing eficiente și crearea unei legături clare în mintea consumatorilor între marcă și produsele sau serviciile oferite, titularii de marcă pot beneficia de protecția legală în conformitate cu Legea nr. 84/1998. Totuși, procedura de dovedire a acestui caracter distinctiv necesită un efort considerabil și o abordare strategică bine fundamentată, de aceea este imperativ sa apelați la un avocat specializat în proprietate intelectuala sau la un consilier în proprietate intelectuala, pentru a avea garanția ca drepturile dumneavoastră sunt aparate corespunzător.