Ce înseamnă Marcă contrară ordinii publice și bunelor moravuri?

În contextul înregistrării mărcilor în România, legislația specifică diverse criterii pe care o marcă trebuie să le îndeplinească pentru a fi acceptată și protejată. Printre aceste criterii se numără și conformitatea cu ordinea publică și bunele moravuri. Aceste noțiuni au fost incluse în legislație pentru a asigura că mărcile care intră pe piață nu contravin normelor sociale și morale acceptate în societate.

1. Definiția mărcii

Conform Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, o marcă este un semn susceptibil de reprezentare grafică, capabil să deosebească produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi. Mărcile pot fi formate din cuvinte, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale și chiar sunete.

2. Cadrul legal aplicabil în România

Legea nr. 84/1998 reglementează înregistrarea mărcilor în România și include criteriile de excludere. Conform art. 5 alin. (1) lit. m) din această lege, nu pot fi înregistrate acele mărci care sunt:

"contrare ordinii publice sau bunelor moravuri."

Această prevedere este în concordanță cu legislația europeană și are scopul de a proteja interesele publice și valorile morale ale societății.

3. Ordinea publică și bunele moravuri

• Ordinea publică reprezintă ansamblul de reguli și principii juridice care protejează structura fundamentală a statului, siguranța națională, liniștea publică și respectul față de instituțiile fundamentale.
• Bunele moravuri se referă la normele etice și valorile morale general acceptate de societate, incluzând decența, corectitudinea și respectul reciproc.

Mărcile care sunt considerate contrare acestor principii sunt respinse la înregistrare deoarece ar putea aduce ofense societății sau anumitor grupuri, ar putea incita la comportamente ilegale sau ar putea submina valorile sociale fundamentale.

4. Exemple de mărci contrare ordinii publice și bunelor moravuri

O marcă poate fi considerată contrară ordinii publice sau bunelor moravuri dacă:

• Conține cuvinte obscene sau insultătoare, care ar putea ofensa o parte semnificativă a publicului;
• Promovează ideologii extremiste sau mesaje care instigă la ură, violență sau discriminare;
• Face referire la simboluri sau evenimente istorice sensibile, cum ar fi folosirea unor simboluri fasciste, rasiste sau care amintesc de acte teroriste;
• Sugerează comportamente ilegale, cum ar fi promovarea consumului de droguri, violenței sau a altor activități ilegale.

De exemplu, utilizarea unor imagini sau cuvinte care aduc atingere demnității umane, care instigă la ură pe criterii de rasă, etnie, religie sau orientare sexuală, ar fi considerate contrare bunelor moravuri și, prin urmare, respinse la înregistrare.

5. Rolul OSIM în protejarea ordinii publice și bunelor moravuri

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) este autoritatea care examinează cererile de înregistrare a mărcilor în România. În procesul de examinare, OSIM are obligația de a analiza dacă marca depusă respectă ordinea publică și bunele moravuri. Dacă o marcă este considerată contrară acestor principii, OSIM poate refuza înregistrarea sa, chiar dacă aceasta îndeplinește alte criterii formale.

6. Contestarea deciziilor OSIM

Deciziile OSIM de respingere a unei mărci pe motiv că aceasta contravine ordinii publice sau bunelor moravuri pot fi contestate. Solicitantul are dreptul să depună contestație la Comisia de contestații din cadrul OSIM, iar ulterior, dacă este cazul, poate apela la instanțele judecătorești.

7. Contextul european și internațional

Înregistrarea mărcilor la nivel european este reglementată de Regulamentul (UE) 2017/1001 privind marca Uniunii Europene. Și aici, un criteriu esențial este acela ca marca să nu fie contrară ordinii publice sau bunelor moravuri (articolul 7 alin. 1 lit. m). Această normă asigură o aplicare uniformă a acestor principii în toate statele membre ale Uniunii Europene.De asemenea, la nivel internațional, tratatele administrate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO)prevăd protejarea ordinii publice și a bunelor moravuri în procesul de înregistrare a mărcilor.

8. Concluzie

Protecția ordinii publice și a bunelor moravuri în contextul înregistrării mărcilor este un principiu esențial în legislația din România, precum și la nivel european și internațional. Acest principiu reflectă dorința de a menține valorile morale și sociale într-o piață competitivă, unde mărcile trebuie să respecte nu doar regulile comerciale, ci și normele etice și morale. Rolul OSIM în evaluarea mărcilor este crucial pentru asigurarea că semnele înregistrate nu aduc atingere intereselor publice sau morale.