,,
În mediul competitiv actual, protejarea identității unei societăți este esențială pentru a asigura succesul și continuitatea afacerii pe termen lung. Înregistrarea denumirii unei societăți ca marcă reprezintă un pas fundamental în protejarea acestui element important de identificare și diferențiere pe piață. În România, acest proces este reglementat de Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, cunoscută și sub numele de Legea mărcilor. Prin înregistrarea mărcii, o societate obține un set de drepturi exclusive care îi permit să-și apere identitatea comercială în fața concurenței neloiale și a utilizării abuzive a denumirii sale.
Marca este un semn distinctiv care poate fi reprezentat grafic și care permite diferențierea produselor sau serviciilor unei entități față de cele ale altor operatori economici. Acest semn poate fi compus din cuvinte, nume, simboluri, imagini, forme tridimensionale, culori, sunete sau combinații ale acestora. Denumirea unei societăți poate fi considerată o marcă dacă îndeplinește condițiile de distinctivitate și nu se încadrează în excepțiile prevăzute de lege (de exemplu, semne descriptive sau înșelătoare).
Înregistrarea denumirii unei societăți ca marcă oferă o serie de avantaje majore:
Pentru ca denumirea unei societăți să fie înregistrată ca marcă în România, aceasta trebuie să îndeplinească anumite condiții de distinctivitate. Denumirea trebuie să fie capabilă să distingă produsele sau serviciile societății de cele ale altor operatori economici. De asemenea, marca nu trebuie să fie descriptivă pentru produsele sau serviciile oferite și nu trebuie să fie înșelătoare.
Procedura de înregistrare începe prin depunerea unei cereri la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Cererea trebuie să conțină o reprezentare clară a mărcii, o listă a produselor sau serviciilor pentru care se solicită protecția și să fie însoțită de plata taxelor aferente. Odată depusă cererea, OSIM efectuează o examinare a mărcii pentru a verifica îndeplinirea condițiilor legale și, în cazul în care totul este în ordine, marca este publicată în Buletinul Oficial pentru Mărci. Dacă nu există opoziții din partea terților, marca este înregistrată și titularul primește un certificat de înregistrare.
Neînregistrarea denumirii unei societăți ca marcă poate avea consecințe negative semnificative:
Înregistrarea denumirii unei societăți ca marcă conform Legii mărcilor din România este un pas esențial pentru protejarea identității comerciale și pentru asigurarea unei poziții puternice pe piață. Aceasta conferă drepturi exclusive, protecție juridică și contribuie la creșterea valorii economice a societății. Fără această protecție, o societate riscă să își piardă avantajul competitiv și să se confrunte cu probleme juridice costisitoare. Într-un mediu de afaceri din ce în ce mai concurențial, înregistrarea mărcii nu este doar o recomandare, ci o necesitate.